DESPRE „EUROPEISM” ŞI POZITIVAREA ISTORIEI

În atmosfera generală blurată din Europa, interese complexe fac posibilă reapariţia unui „conservatorism de grotăînecăcios ca un trabuc la micul dejun, dar în spatele căruia se intuieşte aplombul şi viteza iederei care invadează un edificiu surpat. Virulent, atoate acuzator Vaclav Klaus aruncă dinspre Londra (Conservative Renewal Conference 2013) către Continent, discursul programatic: „Reînnoire sau întoarcere?”. El indică „soluţia” desfiinţării Uniunii şi revenirea la statul naţional „deplin”, verificat în Istorie. Ar părea un eveniment de serie cu impact de zero virgulă ca atâtea altele. Continuă lectura „DESPRE „EUROPEISM” ŞI POZITIVAREA ISTORIEI”

OBLIGAŢIA DIALOGULUI POLITIC

Nu deţin indicatori statistici cu privire la dimensiunile lipsei de dialog politic din România. Nici nu cred că e nevoie: absenţa unui consens pe pachetul bazal al unei agende de dezvoltare durabilă, consecinţă a maximei  atrofieri a acestui dialog, îşi dă măsura în sutele de proiecte care nu trec ciclul electoral intrând direct în clasa ruinelor moderne, în zecile de strategii făcute de miniştri cu mandate meteorice şi aruncate la coş de succesor, în gregarismul şi ţopârlănia de a nu vedea deloc masa verde ci doar bâta şi înjurătura. Continuă lectura „OBLIGAŢIA DIALOGULUI POLITIC”

REGIONALIZAREA ROMÂNEASCĂ ŞI MARELE PROIECT EUROPEAN

Rătăciţi în marele bazar cu amănunte tactice, în general politicienii nu văd în regionalizare un episod al Marelui Proiect European, care, într-un ciclu de câteva secole va dezmembra pentru a recompune o altă realitate antropo-geografică în termenii, acum futurişti, ai unei naţiuni europene cu „dialecte” naţionale de muzeu etnografic. Continuă lectura „REGIONALIZAREA ROMÂNEASCĂ ŞI MARELE PROIECT EUROPEAN”

SERVICII SECRETE ŞI GÂNDIRE STRATEGICĂ

Pretextul „George Friedman” și unele reculuri cu totul deplasate mă obligă să deschid un subiect care, când nu e considerat tabu, se cantonează în stereotip. Acela al ființării/inserției în societate a serviciilor secrete. Pentru mine nu este doar presupunere că, de la un anumit nivel de inteligență și implicare în antropologia faptelor, a istoriei scrise/ proiectate, discuțiile despre relațiile intelectual/ serviciile secrete își pierd relevanța, așa cum se prelinge peste margini din spaimă sau stupizenia vulgatei, fie ea politică, economică, culturală sau, pur și simplu, neadjectivată. Continuă lectura „SERVICII SECRETE ŞI GÂNDIRE STRATEGICĂ”

EXCENTRICUL FRIEDMAN?

           „Perioada în care vă gândeaţi că intraţi în NATO şi UE şi ei vor avea grijă de voi nu s-a terminat, ci de fapt nu a fost niciodată ceva adevărat, este doar o iluzie optică. România este un stat suveran, cu mari resurse, cu un viitor şi trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru acest viitor al său, să accepte preţul independenţei pe care o are”. Continuă lectura „EXCENTRICUL FRIEDMAN?”

WORLD POLICY CONFERENCE. FLASH

Luni, 11 decembrie, am aterizat, la propriu și la figurat, cu un surâs amar, la București, într-o furtună iscată de un Protocol în care termenul „guvernanță” era contopit în sens cu „guvernare” și dat ca o eroare de traducere, semn al „amestecului străin” în războaiele interne. Surâs, pentru că reveneam de la Cannes, după World Policy Conference care este principalul forum consacrat „guvernanței globale”. Amar, pentru că ultimele trei decenii de politologie au rafinat într-atât distanța conceptuală dintre „guvernanță” și „guvernare” încât a le crede erori de traducere este ca și cum i-ai spune unui tânăr cu iPhone V „pune receptorul în furcă” la finalul convorbirii. Adică poți părea depășit dar, mai probabil, idiot. Punct. Mă întorc la WPC 2012. Continuă lectura „WORLD POLICY CONFERENCE. FLASH”