”CRIZA STENOGRAMELOR” ȘI NOUA VOCE INSTITUȚIONALĂ A MASS-MEDIA
”Criza stenogramelor media” a pus în evidență faptul că mecanismul de reacție al breslei este virusat și anacronic. Schimbarea de paradigmă generată de ”new media” va aduce în arenă noi voci instituționalizate reprezentative.
O CRIZĂ CONSUMATĂ ÎN REGISTRUL TABLOID
Într-un fel, mă așteptam ca în siajul ”crizei stenogramelor media” să se anclanseze, pe un plan superior, o dezbatere polemică care să permită o reevaluare generală a reprezentativității de sistem, în logica noii paradigme aduse de ”new media” și a conflictului dintre ”marile monopoluri” și micii producători de conținut fie ei bloggeri sau ”tradiționaliști independenți”. Dar tocmai vocea celor din urmă, care putea fi capsa detonatoare, a lipsit din peisaj.
Dar, deși marea nu a fost suficient de limpede, s-a văzut, totuși, clar, cu acest prilej, că monopolurile media au acaparat în timp și cvasitotalitatea structurilor asociative de reprezentare, pe toate claviaturile, de la cele patronale (Clubul Român de Presă), de cercetare/reflecție (Agenția de Monitorizare Media și Centrul pentru Jurnalism Independent) sau sindicale (MediaSind) alcătuind în fapt, un soi de mecanism de reacție a profesiei monocord și partizan.
Foarte mulți ziariști serioși s-au văzut excluși de la masa puctelor de vedere, creându-se iluzia că aceștia ar alcătui fie un soi de minoritate ciudată, fie niște implanturi montate de puterea politică în sânul gazetarilor, atâta timp cât , repet, expresiile formalizate – asociații, cluburi, societăți, sindicate – au creat un cor foarte închegat și ferm în susținerea unei singure versiuni care a ocupat și tot spațiul de emisie.
Bref, un bloc compact – și deci, credibil, prin imaginea de forță proiectată – versus o puzderie de microparticule în mișcare browniană, fără suport.
ASOCIAȚII ȘI CLUBURI DE PRESĂ ÎN PRAGUL FALIMENTULUI MORAL
Această versiune a realității a fost transmisă/inoculată receptorului de mesaj, cetățeanului aflat în treacăt prin galaxia media, cetățean care,- nu-i așa?-, nu a avut decât opțiunea de a crede că de vină nu este soția care și-a înșelat bărbatul, ci vecinul care a filmat și pus scenele trădării pe youtube. Pe termen lung o asemenea abordare e nocivă, falimentară de-a dreptul.
Desigur că nimeni nu poate fi de acord cu scurgeri de informații din dosare, interceptări ilegale, sau plasarea cu tâlc a unor accidente ”conversaționale” prea personale în spațiul public, dar aceasta este o altă pistă de discuție, care nu o poate marginaliza pe o alta ce privește demnitatea profesiei de gazetar. Or,din acest punct de vedere, reacția instituționalizată a sistemului media a fost lamentabilă printr-un soi de solidarizare cu practicile și relaționările cel puțin dubioase scoase la iveală în criza stenogramelor.
A rezultat, în final, o imensă pierdere de credibilitate a actualelor structuri asociative și așa unele dintre ele perimate și, în fond, nemaînsemnând mare lucru prin străpungerea frontului de către zeci de bloggeri – zona cu cea mai bună temperatură democratică – dar cu iluzia reprezentativității dată de vizibilitate. Și deci, un câmp liber pentru noi coagulări, pe alte baze însă.
BLOGURI, NIȘE, PRESA LOCALĂ – DE AICI VINE NOUL MESAJ
Aminteam la începutul acestor marginalii de o altă paradigmă. Ce este ”new media” în fond? De ce ar trebui să schimbe ea arhitectura veche?” New media” este, în primul rând, un nou mod de relaționare cu cititorul – în care acesta este participant activ la crearea, editarea, distribuția și consumul media-caracteristică ce o definește, în mai mare măsură, decât prezența suportului electronic. O nouă relaționare care impune un nou cod deontologic și noi vectori purtători de mesaj.
Încet, încet noile raporturi din interiorul profesiei – ce se imprimă cu viteza luminii – vor duce la o diseminare din ce în ce mai largă a informației autentice,” nemoderate”. Pluralismul opiniei și a accesului la opinie, de asemenea, vor eroda în timp dictatul monopolurilor. Falsul și cenzura vor deveni pietre de moară chiar și pentru ”cei prea mari pentru a putea să dispară”.
Prin efectul new media și al subsidiarității emițătorul se va trage mai aproape de microcomunități,de consumatorul/furnizor final. Vom avea din ce în ce mai mult din ceea ce, cu termenii de azi, numim presa regională, bloggeri și nișe. Pe acest palier se dă căutare pentru cei ce vor fi, în curând, vocea instituționalizată, de tip confederal, a media din România.
Articol publicat in Qmagazine