Ca-ntr-un clişeu ponosit, rulat prin generaţii de filme ieftine, mă apropii de finalul vacanţei, citind pe plaja incomodă de la Cannes o carte a cărei acţiune se petrece exact în Cannes. Romanul lui Paulo Coelho, „Învingătorul este întotdeauna singur”, fundamentat pe o intrigă cvasi-poliţistă, care nu merită aprofundată, în fond, un pretext epic care asigură fundalul unei temeinice disecţii a Star-sistemului, a Superclasei , cu concluzii obligatorii pentru sălile de lectură ale spiritului socialmente critic. Continuă lectura „SFÂRȘIT DE VACANȚĂ LA CANNES, CU COELHO SI ROTHKOPF”
ELITE SI THINK TANK-URI
De ceva vreme, vacuumul de substanţă ideatică pe palierele politics&policy confirmă orbita periferică pe care ne mişcăm. Ideile politice generale, dar şi structurarea politicilor publice – cu excepţia unor iniţiative prezidenţiale cu rezonanţă, totuşi – fac parte din preistoria experimentală a domeniilor de referinţă. Un mecanism incert de propulsie urcă pe agenda publică proiecte perimate, susţinute de personaje marginale, afoni sau figuri exotice. Criza ideilor şi a proiectelor simultane timpului universal este cvasicompletă. Continuă lectura „ELITE SI THINK TANK-URI”