Ar părea că, out of the blue, Biserica Ortodoxă Română, a fost prinsă într-un baraj de foc pe dimensiuni strategice: sursele de finanţare şi impactul social. Atacurile ornate sporadic cu înjurături grobiene din varii medii. Sunt toate acestea fructul unei întâmplări sau al premeditării? Şi dacă da, avem de-a face cu o furtună în context naţional sau ne mişcăm pe traiectoria unor reproiectări şi remodelări globale ale religiei în general?
În primul rând, să constatăm că în România definiţia statului laic a fost uitată şi de stat şi de biserica ortodoxă. O ambiguitate ocrotită cu grijă de ambele părţi a transformat biserica în anexă a establishmentului politic. Loială, biserica ortodoxă a livrat către toate puterile infuzia de simbolism necesară maselor iar statul, recunoscător, a întors favorurile în cash.
Pentru a nu fi acuzaţi de părtinire notăm că ruşinoasa prestaţie din timpul perioadei comuniste a Patriarhiei Române a fost surclasată, la case mai mari, de protestantism care în Germania de Est a creat o „adevarată simbioză cu socialismul”, simbioză care în 1969 a luat forma unui pact scris între Biserica Evanghelică şi PSUG (1)
Totuşi, statul laic este o axiomă în procesul globalizării, iar ortodoxia română şi nici statul tutelar nu par a se adapta. Există o încrâncenare şi anumit mers în regres.
Astfel încât, când în ziua dezbaterii în Parlament a proiectului de buget, 23 de ONG-uri au cerut parlamentarilor să stopeze finanţarea bisericilor din bani publici şi să redirecţioneze sumelor astfel economisite către domenii precum educaţia, cercetarea şi sănătatea, motivând că „anual, Statul oferă cultelor religioase aproximativ 540 de milioane de euro, sumă echivalentă cu 0,4% din PIB-ul României”, BOR a reacţionat vehement.
„Dorim să atragem atenţia parlamentarilor că sumele strânse din taxe şi impozite trebuie folosite în interesul direct al contribuabililor şi nu pentru susţinerea cultelor, care sunt organizaţii private”-au explicat ONG-urile, cerând o Lege a finanţării cultelor modernă.
Considerată nepermisă ingerinţa, complotul, ticăloşia unor degeneraţi această aducere în zona bunului simţ a unei chestiuni cronice timorează cvasimajoritatea observatorilor să ia poziţie pentru a nu fi „anatemizaţi” şi consideraţi eretici de puternica Biserică naţională.
În fond, ceea ce se cere este reglementarea legală, pornind de la ideea de stat laic, a finanţărilor destinate cultelor în condiţii de transparenţă şi competiţie. Pentru a înţelege mai bine tipul de gândire modern/democratic iau direct cu copy-paste din memoriile preşedintelui american George Bush, un personaj profund religios în sfera privată dar cu abordări raţionale, licite, în sfera publică:
„Guvernanții nu ar trebui să se teamă de religie. Dacă programele de servicii sociale, administrate de oameni credincioși, nu fac prozelitism sau discriminare în detrimentul beneficiarilor acestor servicii, eu consideram că merită să li se acorde șansa de a concura pentru fonduri de la bugetul statului. Autoritățile trebuie să întrebe care organizații au cele mai bune rezultate, și nu care are pe perete o cruce, o semilună sau steaua lui David.
Prin această inițiativă, fonduri federale în valoare de vreo 20 de miliarde de dolari au devenit accesibile organizațiilor religioase pe bază de concurență între oferte. Multe dintre aceste grupuri nu aveau deloc experiență de colaborare cu autoritățile, drept care am organizat patruzeci de conferințe și peste patru sute de seminarii pe tema întocmirii dosarelor de atribuire, pentru a le ajuta să ceară fonduri. În final, peste patru mii de organizații religioase și comunitare, în majoritate mici fundații caritabile ale cetățenilor voluntari, au primit finanțări federale.”
Deci, cuvinte-cheie: nondiscriminare între culte, concurenţa între oferte, transparenţă.
Asta în ceea ce priveşte chestiunea infrastructurală a surselor de finanţare.
Privind impactul social, încrederea în Biserica Ortodoxă Română a atins în februarie 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani: 66% dintre respondenţi au „foarte multă” şi „destul de multă” încredere în biserică, fiind pentru prima dată când indicatorul scade sub 70%.