Ca schemă, noua ordine politică a anului 2012 va însemna, în primul rând, punerea în paranteze a sistemului partidelor politice în forma actuală şi instalarea, tranzitorie, a unui regim autoritar al președintelui Traian Băsescu, susținut de nuclee transpartinice profesionale. Steagurile de partid se vor păstra ca decor formal, în zona de vot parlamentar pentru executiv.
Mutația nu va excede cadrul constituțional, părând rezultatul unui proces firesc, pozitiv de întărire a statului.
Producerea consensului gestionar al crizei va trece printr-o etapă intermediară de destructurare generală; un joc complex ale cărui softuri inteligente se elaborează deja.
Printr-o „coincidenţă” legală de obiective, aplicarea proiectului de curăţire a plajei în perspectiva noilor desene coalizează „ancorele statale”, într-o formulă agregată, „The cleaner team”, alcătuită din serviciile secrete, DNA şi ANI şi alte câteva entităţi de sprijin.
Campania electorală se va suprapune cu o amplă campanie de asanare a climatului generat în jurul corupției structurale.
Loviturile date tuturor partidelor politice: PDL, PSD, PNL şi UDMR, la bază şi vârf, însoţite de alte câteva măsuri complementare, vor deregla complet mecanismele principalilor operatori politici, demobilizând activul local şi demoralizând suporterii care îşi vor pierde încrederea în lideri.
Explicarea acestor acțiuni va conține ideea unei mişcări preventive pentru a dilua riscul unor noi instituții, Guvern şi Parlament, infestate de crima organizată.
Din nefericire pentru viitoarele „victime”, ele se afla în şah total; nu va conta pretextul electoral, dacă acțiunea va fi reușită. Spargerea centrilor motori ai corupției va fi aplaudată, inclusiv în plan extern, indiferent de rațiunile care apasă butonul. Ea a fost cerută în repetate rânduri, iar caracterul nediscriminatoriu politic va anula efectul oricărui protest. Nimeni nu va avea imunitate. Aceasta, din perspectivă instituțională.
Din perspectivă strict politică: se va încuraja apariția, ca joc secund, a unor non-alternative, cronofage relativ la procentele opoziției USL.
Mercenari, personaje reciclate, amorali, excluşi şi marginali, o întreagă menajerie bizantină ţesută în textura unor interese obscure, vor defila sub umbrela câtorva alcătuiri politice cu sex ideologic imprecis. Nu este cazul să insist, unele funcționează deja.
Nu este exclus să existe un impact asupra populației, în limite evident insuficiente accesului în parlament, dar, prin efect cumulat, cu rol blocant în tentativa USL de a da majoritatea.
Un alt câmp, verificat de curând, este bazinul monarhist: diversiuni interesante ce vor implica conecţii cu familia de Hohenzollern-Veringen sau alte Case Regale europene vor introduce discuții parazitare şi canalizări de opțiuni pe drumuri înfundate.
Una peste alta, toate aceste manipulări vor fi privite cu îngăduinţă de partenerii externi ai României, în condițiile imprevizibilității liderilor PSD şi PNL faţă de angajamentul transatlantic şi a reputației lor proaste, în raport cu interesul marelui capital.
Exista certitudinea că personajele folosite în acest libret vor fi extrase ulterior din prim-plan, fie prin atribuirea unor sinecuri de rangul doi, fie prin metode „judiciare”.
Semnele evidente ale unei strategii rezidă, în etapa actuală, în pregătirea arsenalului legislativ. Trecerea rapidă prin Parlament a unor pachete de legi ce descriu viitorul cadru electoral sau geografia justiției sunt obiect de analiză prospectivă.
Legea alegerilor simultane, legea finanțării partidelor (vor exista probabil arestări, în baza ei, chiar in timpul campaniilor!), legea votului prin corespondenţă, noile modificări pe structura colegiilor şi decisiv, dacă va trece – şi ar trebui să treacă! – legea reformei administrativ-teritoriale, înseamnă mutarea disputei într-o arie necunoscută, sociologic marcată de prea multe variabile şi, deci, deschisă oricăror surprize. În urma acestei bulversări globale, orice eventuală tentativă frauduloasă a organizatorilor scrutinului va fi practic nedemonstrabilă. În cazul în care ea se va produce, sau va exista interesul unei verificări.
Preluarea, în mare parte, a controlului asupra justiției, ultimul bastion, ICCJ fiind, în prezent, restructurat, va mai duce la scoaterea din cursă a unor personaje de forţă, opozanți ai unui astfel de proiect. O „teroare de stat” cu valenţe terapeutice, în limite, totuși, democratice.
Alegerea forțelor politice se va face pe o grilă emoţională, pe o reacție stimul/răspuns la un lung şir de diversiuni şi provocări. Sfârșitul anului ne va prinde cu o guvernare compusă, de dreapta, având o matrice axiologică centrată pe cuvinte-cheie ca: morală, profesionalizare, meritocrație, competenţă, responsabilitate, viziune strategică. Baza viitorului establishment, care va permite retragerea, în liniște, a lui Băsescu în 2014.